Leapsa celor 7 secrete

cute-dogs-0Am primit si eu aceasta leapsa de la krisszu si am tot stat sa ma gandesc ce v-as putea spune!!

1. Imi e frica sa dorm noaptea pe intuneric. :)) Da, poate este un pic stupid, dar nu pot! Imi programez frumos tv-ul sa se inchida peste 1-2 ore si asta e! :)))

2. Colectionez porcarii.  Am o cutie mare si plina cu „de toate”. Si cand spun „de toate” chiar asa este!!! De exemplu:  detin o colectie impresionanta de cartele 😐 da da…unele au si 10 ani cred. Am muuuuuuulte abtibilduri de la gume (tatuaje) si pachete de servetele frumos colorate sau cu desene :))) Mai gasiti carnete din generala, oracole si scrisori prin care faceam schimb de postere si articole!!! Inca nu v-ati convins? Atunci mai gasiti betisoare pentru mancare chinezeasca, trandafiri presati si bilete de avion :)))

3. Plang. Da da..mult chiar. Plang la filme, la carti sau daca tipi un pic de mine. Mai plang si atunci cand am impresia ca am suparat pe cineva (chiar daca nu am suparat). Mai plang si cand vad animale chinuite sau alte oribilitati!

4. Imi e frica sa ma uit la filme de groaza (mai ales daca sunt singura). De exemplu, la The ring, m-am uitat (de fapt este impropriu spus „m-am uitat”) cu telefonul inchis, cu o mana pe ochi si cu fereastra de la film de 10 cm pe 10 cm .

SONY DSC5. Am avut o experienta neplacuta si un atac de panica! Da, am avut un accident urat chiar in ziua de Paste din care am scapat ca prin urechile acului! Masina s-a facut praf si am scapat doar cu un cap spart si niste muschi zdrobiti! Cu toate acestea,  inca mai conduc!!!

6. Iubesc MOTOARELEEE! Pacat ca nu ma lasa tata si prietenul meu sa dau de A. Motivul: „vrei ai sa ai coatele si genunchii zdreliti?” :)) (si da, in poza sunt eu)

7. Imi plac rochitele, camasutele, trusele de machiaj, pensulele, pantofiiiiiiii, etc :)))

 

Dau leapsa mai departe oricui o vrea si nu a facut-o inca!!!

 

Quotes #3

Dupa cum v-am promis, voi adauga cateva citate din Oscar si Tanti Roz. Erau mult prea multe. M-am chinuit totusi, sa le aleg pe cele mai dragute. Am vazut aseara si filmul. Nu e cine stie ce, nu respecta cartea in totalitate (de exemplu, in film Tanti Roz este o vanzatoare de pizza, tanara si frumusica si nicidecum o asistenta batrana) si mai are cateva secvente pentru copii de 10 ani :))) Dar, cu toate acestea nu mi-am putut stapani lacrimile. In fine. Acestea sunt citatele. ATENTIE!!!  Unele citate contin SPOILERE!!!!

  • Dimineaţa când mă examinează, doctorul Düsseldorf pare să n-aibă nici cea mai mică tragere de inimă, se vede că-i decepţionat. Se uită la mine fără să zică o vorbă, de parcă i-aş fi greşit cu ceva. Or, trebuie să ştii, dragă Dumnezeu, că eu mi-am dat toată silinţa la operaţie; am fost cât se poate de cuminte, i-am lăsat să mă adoarmă, mi-am luat toate doctoriile şi nici măcar n-am ţipat când m-a  durut. Sunt zile când mai-mai i-aş zice de la obraz că la urma urmei poate el, doctorul Düsseldorf, cu sprâncenele alea negre ale lui, e de vină că n-a reuşit operaţia„.
  • „Nu mai fiţi aşa încordat, domnule doctor, ce naiba, nu vă mai daţi atâta importanţă, altminteri nu veţi putea continua multă vreme meseria asta. Uitaţi-vă numai un pic ce mutră faceţi!
  • …se face aceeaşi greşeală şi în ceea ce priveşte viaţa. Uităm că este fragilă, gingaşă, efemeră. Ne comportăm cu toţii de parcă-am fi nemuritori„.
  • Aşa se face că am nimerit în debaraua cu mături unde mi-am petrecut toată dimineaţa deoarece, lucru pe care tu poate nu-l ştii, dragă Dumnezeu, debaralele cu mături se deschid deafară, dar nu şi dinăuntru, de parcă oamenii s-ar teme ca nu cumva măturile, găleţile şi cârpele de şters pe jos să-şi ia tălpăşiţa peste noapte„.
  • Nu-mi dădusem seama până atunci câtă nevoie aveam de ajutor. Nu-mi dădusem seama până atunci că eram într-adevăr bolnav„.
  • „Sunt convins că Tanti Roz a învăţat să şofeze cu vreun amic cascador; n-are treabă nici cu stopurile, nici cu trotuarele, nici cu giratoriile, astfel încât uneori maşina se ridică de la sol. Ce mai, un tărăboi număru’ unu în carlingă, claxonul aproape că nu s-a oprit, iar cât priveşte vocabularul, ocazie mai prielnică să ţi-l îmbogăţeşti pe-al tău nici că se putea: i-a băşcălit cum i-a venit la gură pe duşmanii care îndrăzneau să-i taie calea, împroşcându-i cu cele mai teribile insulte„.
  • Boala face parte din mine. De ce trebuie să se poarte altfel numai fiindcă sunt bolnav? Nu ştiu să iubească decât un Oscar sănătos?„.
  • – Dar la amărăciunea lor nu te gândeşti? Tu ai priceput din vreme că ai să mori pentru că eşti un băiat deosebit de isteţ, Oscar. Numai că ceea ce ţi-a scăpat din vedere e faptul că toată lumea moare. Părinţii tăi de asemenea, într-o zi. Şi eu la fel.

               – Da, numai că eu, înaintea tuturor.

               – Tu înaintea tuturor. Dar oare asta îţi dă toate drepturile? Chiar şi pe acela de a nu te gândi la ceilalţi?

  • Încerc să le explic părinţilor mei că viaţa e un dar buclucaş. La început ai tendinţa să-l supraestimezi crezând că viaţa pe care ai primit-o este veşnică. Apoi, dimpotrivă, îl subestimezi, găsind că-i o porcărie, scurtă de nu-nţelegi nimic din ea şi pe care uneori ţi-ar veni s-o arunci de să nu se vadă. Abia către sfârşit pricepi că nu-i vorba de nici un dar, ci de un simplu împrumut. Pe care trebuie să încerci să-l meriţi„.
  • …priveşte lumea în fiecare zi ca şi cum ai vedea-o pentru întâia oară„.

 

Oscar si Tanti Roz – Eric-Emmanuel Schmitt

Nu aveam planuri sa citesc in seara asta, deoarece am stat toata ziua si m-am luptat cu Iuresul Sabiilor. DAAAAR…datorita lui Roxtao am ajuns sa citesc Oscar si Tanti Roz. Va anunt de pe acum ca va fi o recenzie scurta. Si nu pentru ca nu as avea ce sa scriu in ea, ci pentru faptul ca aceasta carticica mi-a atins o coarda sensibila. Imi este greu sa vorbesc despre…moarte. Nu credeam ca la finalul celor 70 si ceva de pagini (in format electronic) voi ajunge sa imi sterg lacrimile.

Se citeste foarte usor (mi-a luat o ora si un pic) si este scrisa intr-o maniera oarecum amuzanta, sub forma unor scrisori. Substraturile ei insa te doboara si te fac sa te simti neinsemnat in lumea asta mare.

Este povestea unui baietel, Oscar:  are zece ani, traieste intr-un spital, este bolnav de leucemie, stie ca toate incercarile medicilor de a-l face bine au esuat si ca… va muri.  Este revoltat de faptul ca nimeni nu ii spune cat mai are de trait: „– Ce nu înţeleg este de ce nu-mi spun cinstit că am să mor? De cum am zis asta, Bacon a făcut ca toată lumea din spital: a surzit pe loc. Într-un spital, dragă Dumnezeu, de îndată ce pronunţi cuvântul „moarte“, nimeni nu te mai aude. Poţi fi sigur că în jurul tău se va produce un gol de aer şi toţi au să se ia la întrecere care mai de care să schimbe vorba. Am testat asta pe toată lumea„(voi posta mai multe citate in rubrica Quotes).

Incurajat de Tanti Roz (singura care ii vorbeste verde-n fata si ii ofera sfaturi),  Oscar va comunica cu Dumnezeu prin scrisori si ii va spune acestuia toate gandurile, nelinistile, dorintele si sperantele sale.

Este o carte frumoasa. Este imposibil sa nu zambesti inca din primele randuri cand afli despre boacanele lui Oscar. Te binedispune, dar in acelasi timp te intristeaza.

P.S.: Am vazut ca a fost ecrazinat si filmul in 2009. Se numeste Oscar et la dame rose. Are nota 6.9 pe Imdb (destul de mare). Cu siguranta ma voi uita la el.

Nota: 5/5

Giveaway

Hey! Ce faceti? Asa cum v-am promis azi voi da startul unui concurs cu swag-uri. Organizarea acestuia a fost posibila datorita faptului ca autoarele Janet Fox si Patricia Lynne au fost foarte dragute si mi-au trimis cate un pachetel. Thank you!

Regulile sunt simple:

1. Trebuie sa-mi urmariti blogul prin e-mail si sa-mi lasati un comentariu la aceasta postare cu numele vostru si adresa prin care ati dat follow.

2. Pentru 2 intrari in plus trebuie sa anuntati acest concurs pe blogul vostru (sau FB) si sa imi lasati link-ul.

Concursul se va desfasura in perioada 27.11.2012 – 08.12.2012. Vor fi doi castigatori alesi prin random.org. Acestia vor fi anuntati in data de 09.12.2012

Fiecare va primi cate un plic cu urmatoarele:

  • 2 semne de carte  Sirens
  • 2 semne de carte Forgiven
  • 2 semne de carte Faithful
  • 1 vedere Sirens
  • 1 semn de carte Being Human
  • 1 semn de carte Snapshots

Mult succes! 😀

Colectionarul – John Fowles

Mi-am cumparat aceasta carte datorita copertii. Imi placea fluturasul acela. Nu auzisem mare lucru despre Fowles, dar la scurt timp am devenit obsedata de el. Dupa Colectionarul, mi-am cumparat Magicianul, iar de la biblioteca am citit Iubita locotenentului francez si Daniel Martin. Am avut o tentativa si cu Omida, dar am abandonat-o repede.

Ce va pot spune despre Colectionarul? Mi-a placut destul de mult. Te tine in priza si se citeste foarte usor. Este romanul de debut al lui Fowles, si are niste citate incredibile si profunde. V-am lasat cateva aici.

Intriga este usurica: Frederick Clegg (sau Caliban)-  functionar de profesie si entomolog din pasiune – o rapeste pe Miranda – studenta la Arte – , pentru a-i arata acesteia dragostea pe care i-o poarta. Din acest moment, actiunea ne este prezentata din perspectiva celor doua personaje. Caliban – considera ca dandu-i mai mult timp Mirandei si facandu-i diverse favoruri (cu toate ca o tine prizoniera) aceasta va ajunge sa il iubeasca. Miranda – pe de alta parte, sufera si nu poate accepta aceasta rasturnare de situatie.

La nivel psihologic, aceasta carte ne dezvaluie maiestria cu care Fowles foloseste cuvintele. Analizand gandurile si actiunile lui Fred, ne putem da seama ca ceva nu este in regula cu el. Patrundem astfel in mintea unui „nebun”. Este un inadaptat si traieste intr-o lume a viselor si fanteziilor, influentata de filme. Crede ca ceea ce face este bine si este mandru de el deoarece a reusit sa o rapeasca pe Miranda fara sa lase urme. De fapt, Caliban nu poate discerne intre „bine” si „rau”. In lumea sa, tot ceea ce este frumos, trebuie colectat si pus la pastrare. Numai in acest fel frumusetea poate fi mentinuta pentru totdeauna.

Miranda este vazuta ca un fluture, pe care Caliban il adauga colectiei sale. Fluturele nu are nici o putere si nu poate spune nimic. Tot ce poate face este sa dea din aripi si sa astepte…

Finalul cartii este frustrant si derutant. Adica ma asteptam la el, dar… nu vroiam sa se termine in acea modalitate. In concluzie, nu pot spune ca este cartea mea preferata, dar cu toate acestea, m-a rascolit o perioada. Avem multe de invatat din ea. Problema este ca exista oameni cu dereglari mintale si suflete chinuite la tot pasul. Iti da fiori.

Visul ma obseda. Noaptea ma tinea treaz, uitand tot ce facusem in timpul zilei. Aproape ca nici nu mai ieseam din hotel. Apoi a incetat sa mai fie un vis. Ma convingeam singur ca totul avea sa se intample cu adevarat (bineinteles ca eram constient ca era doar o amagire). Asa ca am inceput sa ma gandesc la tot felul de mijloace pentru a-mi atinge scopul, la tot ce trebuia aranjat si pus la punct si cum trebuia sa procedez. Imi spuneam ca nu am sa ajung niciodata sa fac cunostinta cu ea in conditii normale, dar daca ar locui cu mine mi-ar putea cunoaste partile bune si ar intelege. Nu m-a parasit niciodata ideea ca va intelege„.

 

Nota: 4/5

In my mailbox #2

Imi pare rau ca am fost un pic absenta zilele acestea, dar promit sa ma revansez! 😀 Mai am de primit cateva pachete de carti, dar efectiv nu am putut sa ma abtin sa nu va arat ce am primit azi dimineata! 😀

Cartile acestea le-am cumparat deoarece erau mult prea ieftine. Nu am idee cand vor fi citite, dar ce mai conteaza.

                                                               Privilegiul de  Zoey Dean

                                          Hollywoodul e ca un liceu de fite – de Zoey Dean

                                      Nici moarta, nici maritata de Maryjanice Davidson am luat-o de la Diverta cu 10 lei.

Iar acum cireasa de pe tort:

De la Patricia Lynne am primit 8 semne de carte semnate de autoare pentru Being Human si Snapshots. Thank you Patricia!

Si si si…de la Janet Fox am primit un plic mare umplut cu tot felul de lucruri frumoase! Avem 5 semne de carte pentru Sirens, 5 semne de carte pentru Forgiven si 5 semne de carte pentru Faithful. Mai avem 5 vederi si o brosurica cu primele doua capitole din Sirens . Toate sunt semnate! 😀 Thank you Janet!

Sa va zic ca ar trebui sa va bucurati si voi? Maine voi da startul unui concurs cu swaguri, evident cu cele primite mai sus. Imi voi opri cate doua din fiecare, iar restul vor ajunge la voi. Vor fi doi castigatori!

Have a nice day, Roxana!

Aiurea…

Am avut doua zile „minunate”. Pot spune ca traim intr-o societate „superba”. Am niste draci de imi vine sa ma urc pe pereti. Nu imi vine sa cred…cum pot exista asemenea oameni? Sa va spun despre ce este vorba…Acum doua zile, am vorbit cu o colega sa mergem sa ii fac niste poze…toate bune si frumoase…ne trezim de dimineata…facem cateva poze..si ne indreptam spre ultima locatie. Parchez frumos, traversam strada si mergem in parc. Ne lasam la fel de frumos gentile si niste haine pe bancheta din spate (greseala noastra). Dupa ce ne terminam treaba..traversam la masina…si ghici ce….imi gasesc geamul de la masina SPART!!!!!! Am avut un soc. Nici acum nu imi vine sa cred. Cum doamne iarta-ma sa faci asa ceva? 😐 Bineinteles ca ne-au disparut gentile cu ce mai aveam prin ele (norocul nostru ca aveam portofelele in usa si nu le-au vazut). Am chemat politia, cu toate ca nu mai era nimic de facut. Acesti domni ne-au spus ca hotii nostri ne-au spart geamul cu o bujie sparta, ingenios sau ce? 😐 Azi am reusit sa imi cumpar alt geam si sa il montez. Am o stare foarte aiurea…

In fine, NU LASATI NIMIC PRIN MASINA, nici macar o esarfa (mai ales daca sunteti din Constanta).

Have a nice day,

Roxana

Biblioteca :D

A venit timpul sa va arat o parte din biblioteca mea. Nu sunt multe carti, dar sunt foarte mandra de ele. Nu am mai pus poze cu cele din colectia Adevarul: 101 carti de citit intr-o viata si TOATE de la Jules Verne (majoritatea sunt inca in folie, nu cred ca le voi citi vreodata, dar imi place cum arata).  Mai am colectiile de la Cotidianul, si cateva carti din colectiile de la Jurnalul National si Gazeta Sporturilor.

Acestea sunt preferatele mele:

Rendez-vous cu Rama – Arthur C. Clarke

Am citit aceasta carte deoarece aveam nevoie de o lectura usurica si relaxanta. Nu mi-a parut rau, a fost draguta si scurta (are 246 de pagini), dar nici nu pot afirma ca m-a entuziasmat prea tare.

Primele imagini, de la o depărtare de zece mii de kilo­metri, au determinat oprirea tuturor activităţilor. Pe un mi­liard de ecrane de televiziune a apărut un cilindru mic, lipsit de detalii exterioare, crescînd rapid cu fiece secundă. Cînd şi-a dublat mărimea, nimeni nu a mai putut pretinde că Rama era un corp natural.” Dupa cum puteti remarca si din citatul de mai sus, intriga romanului nu este complicata.  In anul 2131, un obiect ciudat, lung de 50 de km, patrunde in sistemul solar, si isi continua drumul neafectat, pe langa Soare. Cea mai apropiata nava spatiala este trimisa pentru a-l identifica. Astfel, capitanul Norton si echipajul de pe Endeavor, descopera ca obiectul este defapt o nava extraterestra, artificiala, pe care o boteaza – RAMA.

Mi-a placut la acest roman faptul ca se ocupa foarte frumos de toate aspectele ce tin de explorarea initiala. Nestiind ce te poate astepta dupa urmatorul colt, totul devine foarte palpitant. Suspansul si tensiunea creata, sunt generate tocmai de aceasta enigma pe care, cu cat incerci sa o descifrezi, cu atat ce adanceste mai tare. O alegere fascinanta din partea lui Clarke, este de a lasa ceea ce exloratorii descopera, ca fiind : inexplicabil. Doar presupuneri pot fi facute la modalitatea de propulsie a Ramei. Insasi natura Ramei ramane complet invaluita in mister, ridicandu-se astfel, mai multe intrebari decat raspunsuri.

Rama este prezentata ca un puzzle, dar care nu ofera o solutie concreta. Cu toate ca aceasta abordare poate fi frustranta, aici ea serveste ca un bun prilejiu de identificare a cititorilor cu exploratorii. Suntem tot timpul alaturi de ei, facem descoperiri, odata cu ei. Lucrul interesant la Rama nu este obiectul in sine, ci extraterestrii care au creat-o, acestia ramanand inexplicabili, de neinteles, deoarece intalnirea cu ei nu are niciodata loc!

Cu toate ca are un final frustrant, iar  raspunsurile la intrebari nu sunt intotdeauna gasite, Rendez-vous cu Rama merita citit atunci cand vrei sa te relaxezi, si nu ai chef de ceva prea complicat.

Rama …. a oferit “dovada finală, într-un mod dispreţuitor aproape, a totalei sale lipse de interes pentru pla­netele a căror linişte o tulburase în mod brutal

Nota: 3.5/5

Castigator concurs!!!!

Hey!! In primul rand vreau sa va multumesc pentru faptul ca v-ati inscris in numar mare la acest concurs! Ma bucur ca am putut sa va ofer aceste carti, si sper ca pe viitor sa pot organiza mult mai multe concursuri!

A venit vremea sa anuntam castigatorul!

Mai jos aveti listele de participare!


Si castigatorul este:……………………..

(nu am stiut cum sa fac altfel, sa puteti vedea data si ora)

                                                                              SAFTOIU CORINA

Multumesc pentru participare si asptept sa imi trimiti in decurs de 5 zile, adresa pentru livrarea premiului.

Felicitari si spor la citit!