Lasa-ma sa intru – John Ajvide Lindqvist – Book to movie #3

lasa-ma-sa-intruRecenzie carte:

Am ramas fara cuvinte. Am citit cele peste 600 de pagini in 2 zile. Observ ca am inceput sa am o atractie pentru autorii scandinavi. Parca, de la seria Millenium a lui Larsson au fost publicate tot mai multe titluri de autori suedezi, la editura Trei. Acest lucru nu poate decat sa ma bucure. Cu siguranta imi voi continua aceasta lista de lectura. Parca au un aer aparte, si misterios, iar actiunile se petrec pe taramuri „mistice”.

John Ajvide Lindqvist (nu ma puneti sa il pronunt :))) este un fost magician, si un impatimit al stand-up-ului! Lasa-ma sa intru, sau Let the Right One In, este romanul sau de debut.  Acesta a fost inspirat din cantecul lui Morissey : „Let the Right One Slip In”.

Sa  nu va asteptati la o carte despre vampiri. Intr-adevar, acestia fac parte din actiune, insa accentul nu este pus pe EI. Autorul nu doreste sa ne impresioneze cu frumusetea sau forta lor, cu calitatile sau puterea lor.  Sa nu va apucati de aceasta carte cu gandul ca veti da peste o adolescenta amorezata pana peste cap de noul vampir ajuns in oras (aka Bella). In niciun caz NU. Accentul este pus pe relatiile dintre oameni, si in special pe singuratate. Are o fir narativ foarte tragic, tinand cont mai ales de faptul ca, protagonistii sunt copii de 12 ani. Cartea are foarte multe scene violente si socante. Nu este cazul ca spun ca nu am putut dormi noaptea, dar pot afirma ca am fost un pic marcata din cauza lor. Modul in care este scrisa aceasta carte iti induce o stare depresiva si de tristete generala, atmosfera creata fiind una sumbra.

Unul dintre protagonisti este Oskar. El intruchipeaza personajul singuratic, fara prieteni, batjocorit de toti cei din generala: „Statu un timp in spatele peretelui de sticla dintre sala de dusuri si piscina, sterse aburul de pe sticla si-i privi pe ceilalti care sareau de pe marginea bazinului, se fugareau si isi aruncau mingi. Si isi dadu seama din nou. Nu era ceva ce se putea exprima prin cuvinte; mai degraba un sentiment puternic si atat. Sunt singur.Sunt …..complet singur”. Oskar face parte dintr-o familie defectuoasa, cu parinti divortati, cu un tata impatimit de alcool, si o situatie financiara modesta. Este pasionat de cartile de groaza (in special Stephen King) si colectioneaza albume cu articole din ziare referitoare la crime macabre. In incercarea sa de a se considera mai puternic, se crede un criminal in serie, si „injunghie” copaci pe post de victime.

Elli – aici lucrurile se schimba. Ea este vampirul. Ar fi trebuit sa fie personajul negativ, insetat de sange. Insa, aceste fapte  o macina, si o fac sa se simta prost. Adevarata sa natura, o chinuie. Ucide, doar pentru ca „foamea” o mistuie. La fel ca si Oskar, in cei peste 200 de ani ai sai, a dus o viata solitara, prinsa in trupul unui copil de 12 ani. Ni se spune la un moment dat cum a devenit Elli vampir, dar mi-ar fi placut sa stiu mai multe. Insa, dupa cum am mai spus, sunt de parere ca autorul nu a vrut ca tema romanului sa fie viata vampirilor.

M-a impresionat relatia dintre cei doi. Exista acea legatura de prietenie pura, fara interese ascunse sau materiale. Isi poarta unul altuia o dragoste nevinovata si imposibila. „Te rog, Doamne, fa-o sa se intoarca. Iti dau ce vrei tu. Toate revistele si cartile mele. Toate jucariile. Orice. Dar fa sa se intoarca. La mine. Te rog, Doamne, te rog.”,

Finalul a fost incredibil. Ultimele 20 de pagini au fost critice. Nu reuseam sa citesc mai repede sa vad cum se termina. Si cand am ajuns la final, mi s-a parut ca a lasat loc de o continuare. Adica au ramas cateva lucruri neclare. Din cate am inteles, autorul a scris si un epilog. Insa, mai mult ca sigur nu il voi citi. Nu vreau sa distrug sentimentul cu care am ramas in final.

Va recomand aceasta carte daca doriti sa aveti si o alta viziune asupra vampirilor. Se merita.

Nota: 5+/5

let me inRecenzie film:

In primul rand sunt 2 ecranizari. Am aflat acest lucru, dupa ce am vizionat filmul. Mai precis „Let me in”, aparut in 2010. din cate am inteles filmul este o reecranizare, originalul numindu-se „Let the Right One In„, aparut in 2008.  Am vazut insa trailerul, dar actorii mi s-au parut total nepotriviti.

Va voi spune cate ceva despre varianta vizionata de mine:

Voi incepe cu ce nu mi-a placut: NUMELE. De ce Doamne iarta-ma au trebuit sa le schimbe? Imi placeau mult mai mult numele de Oskar si Elli, in loc de Owen si Abby. Acest lucru m-a enervat foarte foarte tare. Cred ca este singurul lucru negativ.

Trebuie sa recunosc ca si inceputul filmului m-a cam speriat un pic; acesta corespunzand cu actiunea din mijlocul cartii.  Ma gandeam ca o sa faca toata actiunea varza, dar, apoi au revenit la inceputul propriu-ziu, si incet incet ni s-a facut introducerea in acea atmosfera sumbra si morbida.

Ce mi-a placut: Actorii in primul rand, si felul in care si-au interpretat rolurile. Chloe Grace Moretz a interpretat-o pe Abby (Elli). I s-a potrivit ca o manusa acest rol. Mai putin faptul ca era blonduta, iar conform romanului, Elli era Chloe Moretz-wallpaper-3bruneta.

Actiunea se petrece intr-un ritm calm, dar emotionant. Atmosfera este foarte bine realizata cu ajutorul coloanei sonore si a efectelor vizuale: Fara Volturi, sau clanuri rivale de varcolaci, fara batai intre vampiri si fara „cultivarea” protagonistul cu informatii despre vampiri gasite pe Internet.  Totul se petrece intr-un ritm normal, in care lupta pentru supravietuire primeaza.

Nu ma mai lungesc, sa nu va plictisesc. Concluzia mea este clara: mi-a placut foarte mult atat filmul, cat si cartea. Bineinteles, recomand lecturarea romanului, inainte vizionarii. Veti intelege mai bine anumite evenimente.

Nota: 5/5

Trailer:

Nici moarta, nici maritata – Maryjanice Davidson (Undead #1)

nici-moarta-nici-maritata-1923914_bigNici moarta, nici maritata face parte de seria Undead scrisa de Maryjanice Davidson. Din cate am vazut pe Goodreads, sunt undeva la 12 volume, doua dintre acestea (volumul de fata si Nici moarta, nici angajata) fiind publicate la Nemira.

Am terminat cartea acum o saptamana si trebuie sa va spun ca nu am mai citit de multa vreme o lectura asa amunzanta. Adevarul este ca am cam evitat Chick lit-urile in ultima perioada. Motivul: Am dat peste cateva esuate. Insa, avand o stare dubioasa, si foarta plina de examene si proiecte, aveam nevoie de ceva mai light. Si am vazut-o acolo: micuta si ascunsa in biblioteca.

Sincer, nu aveam prea mari asteptari de la ea. Tinand cont ca este o carte glossy cu vampiri. Insa nu m-a dezamagit. Chiar am indragit-o foarte mult.

Betsy ..sau Elizabeth Taylor, este un proaspat vampir. Este foarte amuzant si ilar felul in care ne sunt povestite evenimentele ce au avut ca rezultat moartea si transformarea lui Betsy in vampir. Ni se precizeaza faptul ca ziua mortii sale a fost una ghinionista: printe toate evenimentele neplacute, facandu-si loc si concedierea acesteia. Mai mai ca am ras cu lacrimi in momentele in care Betsy s-a dus sa isi viziteze prietenii si parintii indoliati.

Am chicotit pe tot parcursul romanului, pana la ultima pagina. Am avut parte de cateva scene foarte foarte hot  si descrieri ale organelor genitale, pe care nu ca as fi vrut  neaparat sa le citesc, dar ..na :)) La asta chiar nu ma asteptam.

Puncte slabe: as putea considera finalul. Stiu ca nu va asteptati sa spun asta, dar mi s-a parut un pic prea exagerat. Prea multa actiune in cateva pagini. Si replicile din final, in special gandurile lui Eric, foaaaarte foarte puerile. De fapt, cred ca nici un copil nu ar gandi asa :)) In orice caz, nu pot spune ca este ceva peste care nu poti trece.

In concluzie, cartea mi-a depasit asteptarile. Trebuie sa imi cumpar si volumul 2.

Nota: 5/5

V-am lasat mai jos cateva citate geniale din carte. Sper sa va amuzati si voi!

„I-ai dat aluia de la firma de pompe funebre un costum roz, cand stii prea bine ca urasc rozul. Le-ai dat o pereche de incaltari nenorocite, numai bune de aruncat la gunoi, cand stii cat de mult imi plac pantofii de lux. Dupa care te-ai furisat la mine-n casa si mi-ai furat cele mai bune incaltari. Si-apoi voiai sa pleci intr-o croaziera! Asta dupa ce-l seduceai pe tata – inca o data! Tocmai in ziua inmormantarii mele!” 

„Ce-ai zice sa ma stropesti cu niste agheasma? Il prinsesem pe bietul om de gulerul camasii si-l ridicasem pe varfuri – era cu vreo opt centimetri mai scund decat mine. Sau poate sa ma bati cu un crucifix pana mor, am cotinuat, scuturandu-l ca pe-un sobolan. Ori sa arunci in mine cu niste anafura?”

In my mailbox #14

Hey,

Nu am mai postat de ceva vreme in aceasta categorie. CREDETI-MA cand va spun ca am incercat sa nu imi mai cumpar carti. Dar Doamne Iarta-ma, ca NU POT sa ma abtin. Depedenta de cafea si carti e mare. Sunt INCURABILA.

Asaaaaa…..acum sa va arat ce mi-am mai achizitionat :))

Into the Deep – am primit-o de la autoare. Thank you Lauryn!!!

IMAG1487

Drood de Dan Simmons si Misterul lui Edwin Drood de Charles Dickens – au niste coperti incredibile. Trebuie sa fie bune. Le-a citit cineva?

20130521_193328

 

20130521_193336

Lasa-ma sa intru – John Ajvide Lindqvist – interesanta coperta. Cred ca este si un film dupa carte, sper sa nu incurc.

20130521_193507

La jumatatea drumului spre mormant – Jeaniene Frost

20130521_193521

Sora – Rosamund Lupton.

20130521_193531

Mi-am luat volumele 3 si 4 din seria Fetele Gallagher. As fi vrut si 1 si 2, dar nu le-am gasit. Nu ma atrage deloc seria asta, dar am auzit numai lucruri bune despre ea. Sper sa gasesc maine dimineata si primele doua volume.

20130521_193559

The Lovely Bones – Alice Sebold

20130521_193619

Kiss the Girls si The midnight clubJames Patterson. Aceste 2 carti sunt pentru schimb. Astept propuneri de la cine le doreste! 😀

20130521_193630

Nu se putea sa inchei fara o poza de grup!

20130521_193745

O seara frumoasa,

Roxi

 

Specials (Uglies #3) – Scott Westerfeld

Hey!

Am terminat acest volum acum 2-3 zile, dar am stat sa ma gandesc ce as putea scrie despre el. Este DIFERIT. Din toate punctele de vedere. Mi-a luat ceva vreme sa ma obisnuiesc cu el.

NU CITITI RECENZIA DACA NU ATI CITIT CARTILE  PRECEDENTE. Nu vreau sa se considere spoilere.

Westerfeld_Specials (1)De la sfarsitul volumului anterior, cat si la inceputul acestuia, ni se precizeaza faptul ca Tally a devenit Speciala. Acum, totul este schimbat pentru ea. Operatiile au „imbunatatit-o” atat fizic, cat si psihic. A devenit practic un robot. Are calitati auditive si vizuale exceptionale, oasele i-au fost inlocuite cu metale dure, si are capacitati de refacere aproape instantanee a oricaror rani fizice. Si poate cea mai mare schimbare dintre toate, a schimbarea perceptiei acesteia, de a se crede SUPERIOARA, deasupra tuturor. Mi-a fost destul de greu la incepul sa ma obisnuiesc cu aceasta NOUA-SUPER Tally, „unelta” Circumstantelor Speciale. Nu prea intelegeam foarte bine rolul acesteia in primele capitole. Apoi insa, lucrurile s-au asezat la locul lor.

Daca tot am inceput sa vorbesc despre personaje, sa va spun cate ceva si despre Zane. Ei bine, mi-a placut muult de el. El reprezinta punctul slab al lui Tally. Motivul pentru care aceasta se va schimba. Si cum toate personajele bune au de suferit, nici in acest volum soarta nu va fi prea buna cu Zane. Si a patimit destule si in volumul anterior.

Nu o sa va vina sa credeti, dar trebuie sa afirm ca mi-a placut si de Doctorita Cable. Intr-un final, ajungi sa intelegi ca motivele ei  erau oarecum fondate.

Despre actiunea acestui roman, nici nu mai are rost sa va vorbesc. Se intelege de la sine, ca are un ritm alert, plin de situatii neprevazute si actiuni explozive si „efervescente”. Cu toate ca este construita pe baza unui final clasic al distopiilor (revolta), acest ultim volum are elemente surprinzatoare, la care nu m-as fi asteptat. Avem parte si de cateva momente triste. Sincer, nu pot spune ca finalul a fost chiar pe placul meu. Probabil, daca m-ai fi intrebat la sfarsitul  primului volum, acesta ar fi finalul perfect. Acum insa, parerile meu sunt diferite.

In concluzie, mi-a placut acest volum. Insa, i-a lipsit ceva totusi. Acea „stralucire”, care sa te lase cu gura cascata, si sa te faca sa nu  mai cartea jos din mana.

Aceasta serie, mai are o continuare, si anume: Extras. Din ce am citit pe Goodreads, actiunea acestuia se petrece la o perioada dupa revolta lui Tally Youngblood, aceasta (actiunea) focalizandu-se pe alti noi protagonisti. Sunt curioasa cat de mult se aminte si despre personajele din primele trei volume. O voi citi probabil in viitorul aproapiat.

NOTA: 5/5

O zi frumoasa,

Roxi

Restructurariiiii

Hey,

Ce faceti? Eu am fost foarte ocupata in aceasta perioada. Dar am zis ca este totusi cazul sa imi fac curat in biblioteca (biblioteci). Astfel, aseara pe la ora 22:00, m-am apucat de reamenajari. Efectiv, nu mai aveam loc pe unde sa le pun. Erau aruncate pe peste tot, si prost aranjate pe rafturi. Tineti minte coloana de rafturi pe care am primit-o in iarna? Ei bine, mai am doar 2 rafturi libere. Tin sa va anunt ca in curand voi fi alungata de acasa :)) Urmeaza un post kilometric si plin de poze! 😀 Astept pareri privind noua organizare!

IN PLINA ACTIUNE 

1

 

2

Orice ajutor…e binevenit!!!

REZULTATUL FINAL

3

 

4

Si DETALIAT

5

 

6

 

7

 

8

 

9

 

10

 

11

 

13

 

14

 

15

 

16

 

17

Scuze pentru  multimea de poze! Daca aveti si voi astfel de postari, cu biblioteca voastra, as fi foarte incantata sa ma uit peste ele. Asa ca, va rog sa imi lasati cate un link in comentarii!

O seara frumoasa!!

Roxi

 

 

Frumosii – Scott Westerfeld

599090Frumosii de Scott Westerfeld, reprezinta al doilea volum din seria Uratii. Pot spune ca l-am devorat, si nu l-am mai lasat din mana pana nu l-am terminat!

Nu ma asteptam ca acest volum sa ma surprinda. Ma gandeam ca vor fi doar pagini de umplutura pana la ultimul volum. Total gresit. Tally devine intr-un final frumoasa (nu e spoiler, scrie si pe coperta acest lucru) si toate lucrurile incep sa se complice. A fost interesant faptul ca am putut intra in lumea „Noilor Frumosi” si am putut vedea modul de gandire al acestora. Astfel, lucrurile incep sa se lege si sa aibe un inteles mai profund.

Sper surpinderea mea, descrierea Societatii nu lasa de dorit.  Sunt dezvaluite noi invelisuri si elemente surpriza. Atmosfera este foarte bine intretinuta. In momentul in care citeai, aveai senzatia ca iei si tu parte la poznele Frumosilor, ca zbori pe o placa deasupra Ruginelor Ruginite, ca incerci sa descoperi misterul unei „rezervatii umane” antice si salbatice, sau ca incerci sa fugi de doctorita Cable si ai sai Speciali.

Personajele. O daaa. Au fost foarte bine dezvoltate. Tally – Westerfeld a facut o trecere foarte frumoasa de la gandirea de Urat la cea de Frumos. Si toate trairile si sacrificiile pentru a ramane „senzationala”…au fost bine definite.

Shay – cu ea se schimba treburile. Mi-a placut foarte mult peronajul si rolul ei in acest volum. Este independenta, egoista, artagoasa. Integrarea sa intr-o banda nonconformista, cu ritualuri excentrice si o gandire bizara, m-a lasat cu gura cascata. Transformarea sa este totala. Ii pot da nota 10 lui Westerfeld pentru acest lucru.

Imi place faptul ca a introdus astfel de lucruri noi, si nu a lasat ca acest volum intermediar sa fie unul banal.

Despre final nu mai are rost sa mai vorbesc. Va pot spune doar ca, s-a terminat intr-un asa fel, incat primul lucru pe care l-am facut dupa ce am terminat Frumosii, a fost sa imi descarc volumul 3, Specialii, si sa ma apuc de el! In curand si recenzia lui.

Nota: 5/5

Voi ce mai cititi?

O duminica frumoasa,

Roxi