Recenzie: Zei americani – Neil Gaiman

bookpic-5-zei-americani-97049Zei americani este prima carte pe care o citesc, scrisa de catre Neil Gaiman. M-am tot invartit in jurul acestui autor, fiind nehotarata cu ce sa incep. Cu putin ajutor din partea unei binecunoscute librarii, si anume libraria online Libris, am primit pentru recenzie prezentul volum. Vreau sa le mulţumesc si sa va reamintesc de colectiile de carti online  in romana, carti in engleza, toate disponibile pe site. Ca si noutati, pe site-ul librariei gasiti jocuri pentru cei mici si cei mari deopotriva, filme, muzica si ceaiuri pentru a face din experienta lecturii, o placere. Aceasta carte o veti gasi la pretul de numai 39 ron si transport gratuit prin curier rapid doar în această librarie online.

Citind Zei americani m-au incercat stari de furie, de ras, uneori de plictiseala. Trecand prin cele peste 600 de pagini, cu o actiune uneori anosta si confuza, am avut momente in care am vrut sa renunt. Trecerea brusca de la realitate la povesti care se petreceau in alte vremuri, completarea cu visele lui Shadow, metaforele intalnite odata la cateva pagini, uneori chiar randuri, ingreuneaza lectura, aceasta fiind de cele mai multe ori greu de urmarit. Cu toate acestea, exista acel ceva seducator, magnetizant, care te tine aproape de paginile cartii.

          Subiectul principal pe care Neil Gaiman il atinge, este confruntarea dintre zeii antici si zeii contemporani, o problema controversata in ziua de azi. Este cu certitudine un adevar, faptul ca oamenii au uitat incet incet de zeii vechi, de sacrificiile dedicate lor, de templele construite (unele persoane din Romania l-ar contrazice pe Gaiman, deorece avem mai multe biserici decat scoli sau spitale), indreptandu-si atentia spre stiinta, dezvoltare, internet, bani. Oamenii pierd ore bune din viata stand in fata televizorului, al calculatorului, al telefonului, vanzandu-si, la figurat, sufletul acestor masinarii cu efecte hipnotizante.

Acestia sunt zei care au disparut din amintire. Chiar si numele lor a fost uitat. Oamnii care i-au venerat au fost si ei uitati, precum zeii lor. Totemurile lor au fost sfaramate si daramate de mult timp. Ultimii lor preoti au murit fara sa transmita altora secretele lor. Zeii mor. Iar atunci cand mor cu adevarat, nu-i plange nimeni si nu-i tine minte nimeni. Ideile sunt mai greu de ucis decat oamanii, dar pana la urma pot fi ucise si ele.

…in America au aparut zei noi, care se straduiesc sa creasca, folosindu-se de fiecare farama de credinta: zeii cartilor de credit si ai autostrazilor, ai internetului si ai telefonului, ai radioului, ai spitalelor si ai televiziunii, zei ai maselor plastice, ai telefoanelor mobile si ai neonului. Zei increzuti, fapturi grase si neghioabe, pline de noutatea si de importanta lor. Ei sunt constienti de existenta noastra, se tem de noi si ne urasc, zise Odin. Va inselati singuri daca va inchipuiti ca lucrurile stau altfel. Ei ne vor distruge daca vor putea.

          Actiunea propriu-zisa il are in centru pe Shadow, un personaj misterios, cu un trecut infractional, fost puscarias, indurerat si bantuit de moartea sotiei sale, Laura. Atras intr-un bar de catre dl. Wednesday, acestia pornesc intr-o stranie calatorie de-a lungul Americii. Lucrurile se precipita, iar zeii vechi si noi isi fac aparitia deghizati sub cele mai bizare forme. Totul decurge intr-o maniera utopica; dupa cum am mentionat si mai sus, actiunea propriu-zisa fiind o mixtura de momente reale, prezente, povestioare, flashback-uri, vise ciudate si  plasmuiri.

              Pe parcurs intalnim zei mitologici, de care am auzit cu totii din legende: Thor al tunetelor, Odin cel carunt, Tyr cel cu o singura mana, Loki, divinitatea inselatoriei si metamorfozei, dar si pe spiridusi (Clurichaun – spiridus nocturn apartinand folclorului irlandez) si banshee (spirit feminin, mesager al mortii si al lumii de dincolo). Suparati pentru ca oamenii i-au uitat, indreptandu-si atentia si veneratia catre zeii noi, acestia iau forma unor persoane care-si ineaca amarul in bautura, droguri, si se descurca in societate recurgand la fapte imorale. Mai jos gasiti unul dintre fragmentele pe care eu le ador si le-am citit cu sufletul la gura. Acesta ilustreaza perfect durerea zeilor vechi, tradati si abandonati:

Cand oamenii au venit in America, ne-au adus cu ei. Am venit aici in mintile lor si am prins radacini. Am calatorit odata cu cei care veneau de peste ocean ca sa colonizeze noua lume. Curand, oamenii care crezusera in noi ne-au abandonat, si-au amintit de noi doar ca niste fapturi din tara de origine, ca de niste fiinte care nu venisera cu ei in lumea cea noua. Cei care ne venerau au murit sau au incetat sa mai creada in noi, iar noi am ramas, speriati si parasiti, doar cu stropii de credinta ramasi pe ici, pe colo. Si ne-am descurcat cum am putut. Am ramas undeva, la marginea lumii, nebagati in seama. Trebuie sa recunoastem ca avem o influenta redusa. Ii inselam pe oameni, luam ce ne trebuie, ne descurcam; ne depravam si bem prea mult; furam, escrocam si traim la marginea societatii. Zei vechi intr-o lume noua si fara zei.

          Confruntarea aceasta dintre zeii vechi si noi, este de fapt, doar fundatia pe care Gaiman construieste intreaga actiune. Povestea este mult mai complexa, scrisa impecabil, cu personaje atipice si dialoguri ametitoare. Sunt sigura ca va veti delecta cu istorisirea lui Gaiman, cu atat mai mult cu cat indragiti si mitologia.

MULTUMESC LIBRARIEI ONLINE LIBRIS PENTRU OCAZIA OFERITA DE A CITI SI RECENZA ACEASTA CARTE!

 

Recenzie: O sa te tin in brate cat vrei tu si inca o secunda – Printesa urbana

mde

mde

                   Venirea pe lume a unui bebelus iti schimba perspectiva, prioritatile si tot ceea ce faci se invarte in jurul acestei mogaldete. Cu siguranta lucrurile se schimba si nu vor mai fi niciodata cum erau, sentimentele se intensifica si simti ca ai pentru ce sa traiesti. Din ziua 0 nu iti vei mai pierde noptile in pub-uri, ci facand zone prin camera pentru a alina un pui de om, iti vei face o cafea dimineata si vei reusi sa o bei seara, de curatenie si mancare nici nu se pune problema. Cand mica maimutica doarme, iti vei dori sa te intinzi si tu alaturi de ea pentru a recupera orele de nesomn din timpul noptii. Da, totul se schimba, si te schimbi si tu odata cu puiul de om.

                    Ca proaspata mamica am citit zeci de articole despre cresterea copilului si am cumparat carti de parenting cu teancul. O carte draga mie, este cea a Printesei Urbane (pentru cei care inca nu ati auzit de ea, aici este blogul) si anume „O sa te tin in brate cat vrei tu si inca o secunda„. Ioana ne prezinta intamplari si sfaturi utile pentru orice parinte. Poti sa plangi, sa razi, sa meditezi. Aceste stari se vor schimba cu fiecare pagina data. Printesa Urbana ne expune fara ocolisuri propria experienta cu cele 2 sarcini, nasteri si cresterea celor doi copii, Sofia si Ivan.
Discutiile dintre ea si Sofia sunt un deliciu pentru fiecare cititor:

  – Sofia, ai gustat cumva din macarons?

– Aaaa…doar am vrut sa vad daca e vreuna buna de tot.

– Si?

– Am uitat. Cred ca iara trebuie sa mai gust.

                In cartea de numai 253 de pagini veti gasi raspunsuri la intrebarile avute de fiecare parinte sau viitor parinte. Cat timp am fost insarcinata, am cautat si citit tot fel de articole si marturii ale mamelor despre sarcina, nastere, acomodarea cu bebelusul. De asemenea am avut tot felul de ganduri, la care nu aveam raspuns: cum o sa se comporte bebelusul, ce o sa fac daca plange, de ce plange, il doare ceva?, daca se imbolnaveste?, si asa mai departe.

                 Regret ca am citit cartea Ioanei abia acum. In ea am gasit marturiile unei persoane la fel de tematoare de necunoscut, o persoana care a decis sa faca cunoscut si celorlalti raspunsurile pe care le-a gasit trecand prin aceste experiente. Daca veti citi cartea, veti gasi relatari privitoare la sarcina si nastere, liste de cumparaturi pt nou nascut, idei despre somn, ponturi pentru diversificare, povestiri din vacanta cu cei mici si multe altele. Autoarea impartaseste cu cititorii sai atat trairile pozitive, cat si cele negative, cele care au lasat urme adanci in sufletul sau, vindecate cu greu.

                    Unul dintre capitolele pe care le-am indragit este intitulat Tatii, in special tatii de fete. Descrierea facuta acestora este adorabila. Aveti mai jos un citat:

Ii recunosti de departe. Seriosi, la costum sau la tricou mulat pe muschi cu tatuaje, cu un elastic de par cu Hello Kitty la mana si un hanorac roziu pe umar, gravitand printre copii ca niste elefanti printre gazele. (…..) Cum o suna ei pe mama fetei sa intrebe de toate. E normal sa alerge dupa baieti la varsta asta? Are voie in balansoar? S-o las sa manance frunze? Am plecat de-a casa si cu trotineta? Care trotineta?

                 Toate povestioarele cuprinse in carte sunt lectii de viata, in care ne vom regasi mai devreme sau mai tarziu.
Recomand cartea tuturor, indiferent de varsta sau sex. Este o lectura usoara, motivanta, care iti da speranta ca orice greu poate fi trecut, ca orice rau poate fi invins.

I’m back!!

Bine v-am regasit dragilor. Stiu ca am facut o pauza extraordinar de lunga, dar s-au modificat multe lucruri intre timp. Am schimbat locul de munca, a venit pe lume un bebe care imi ocupa cea mai mare parte a timpul, m-am mutat, etc. Acum ca toate lucrurile s-au asezat la locul lor, mi s-a facut dor de citit, de blog si de tot ce implica asta.
Drept urmare, revin cu recenzii si postari cat mai interesante. Printre recenzii se numara:

  • O sa te tin in brate cat vrei tu si inca o secunda – Ioana Chicet-Macoveiciuc (Printesa Urbana)
  • Zei americani – Neil Gaiman

Stati pe aproape! Va pregatesc cateva surprize!